www.cotidianul.ro / 31 Martie 2011 Fundaţia Culturală Roşia Montană se opune eliberării avizului de mediu din partea Ministerului Mediului şi Pădurilor pentru proiectul minier al companiei S.C. Roşia Montană Gold Corporation, se arată într-o scrisoare adresată ministrului Laszlo Borbely.
Motivele care stau la baza acestui demers ţin de valoarea Roşia Montană, monument cu valoare excepţională, Fundaţia Culturală Roşia Montană invocând în sprijinul acestui demers legislaţia naţională, dar şi cea europeană, de care însă nu se ţine seama, Guvernul României continuând să clameze interesul naţional în această investiţie.
Proiectul încalcă Legea Minelor, se arată în scrisoarea adresată oficialului de la Mediu. Potrivit acestui act normativ - „efectuarea de activităţi miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale..., precum şi instituirea dreptului de servitute pentru activităţi miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise.
Excepţiile se stabilesc prin hotărâre de guvern, cu avizul autorităţilor şi prin stabilirea de despăgubiri şi alte măsuri compesatorii, se precizează în scrisoare.
Proiectul minier RSGC ignoră nu numai legile naţionale, ci şi pe cele europene, astfel că ţara noastră îşi încalcă propriile angajamente, respectiv Convenţia Europeană pentru protecţia Patrimoniului Arheologic de la Valetta, din 1992.
Potrivit acestui document, se prevăd a fi dispuse măsuri susceptibile de a favoriza conservarea integrală a ansamblurilor istorice şi a patrimoniului mobiliar al acestora, prin menţinerea integrităţii întregului ansamblu şi prin înscrierea în inventar a bunurilor descoperite.
Poiectul ignoră, de asemenea, şi Legea 378/2001, astfel că, indiferent de suma investită în săpătura preventivă, descărcarea de sarcina arheologică trebuie să se facă în mod corect faţă de monument.
Spre exemplu, în 2001-2002, au fost cercetate arheologic 2,2 hectare, însă actul de descărcare arheologică a fost emis incorect. În Muntele Cârnic, unul dintre cei patru munţi care urmează să fie sacrificaţi, au fost descoperiţi 70 de kilometri de galerii, între care şapte kilometri de galerii romane, de o frumuseţe şi o complexitate unice.
Certificatul de descărcare arheologică pentru Muntele Cârnic a fost anulat prin sentinţă judecătorească. Potrivit Listei Monumentelor Istorice, republicată în Monitorul oficial din 1-10-2010, Muntele Cârnic deţine din nou statutul de monument istoric, fiind protejat prin lege împotriva oricărei agresiuni.
Proiectul care urmează să se desfăşoare pe parcursul a 15-20 de ani contravine principiului dezvoltării durabile, un obiectiv politic important al Uniunii Europene, începând cu 1997, acesta fiind inclus în Tratatul de Maastricht.
Folosirea de cianuri şi metale grele, barajul înalt de 185 de metri, accidentele în care au fost implicate în ultimii ani în mai multe colţuri ale lumii reprezintă factori de risc, pe care autorităţile au datoria şi responsabilitatea faţă de propriii cetăţeni să le elimine de la bun început, se mai arată în scrisoarea adresată de Fundaţia Culturală Roşia Montană ministrului Laszlo Borbely.
|
